Nimeni nu-şi va aduce aminte de tine pentru gândurile tale secrete.
•Gabriel Garcia Marquez - ultima scrisoare din “veacul de singurătate”.

duminică, 21 iulie 2013

CNELE



Acum vreo 50 de ani, pe cand eram copil si mai aveam casa noastra (mai tarziu ne-a fost demolata) si gradina, printre ultimile fructe adunate erau perjele. Dupa ce mama le sorta, pe categorii: din cele mai frumoase facea dulceata, urma gemul iar la urma din cele aproape stafidite si moi de coapte, facea magiun. Din cele pregatite pentru magiun,  o mica parte mergea  neaparat la cnele.
La Bucuresti in piata au aparut prunele,
 
dar nu perjele. Am luat si eu si pentru ca mi-am adus aminte de cnele si pentru ca nu mai facusem de… cred ca vreo 20 de ani am facut si eu cateva cnele, dupa reteta mamei. Pentru ca prunele au fost destul de mari, cnelele mele au iesit si ele mari (aproape duble decat ale mamei), dar gustul a fost la fel de bun ca  si al celor facute de mama.

Ingrediente:
2 cartofi potrivit de mari fierti si zdrobiti sau dati prin masina de tocat
Un ou
2 linguri cu ulei
Un praf de sare
250-300 g faina
2-3 linguri pesmet
2-3 linguri de zahar (daca prunele sunt acre poate fi si mai mult zahar)
Scortisoara dupa gust
100 g unt

Preparare:
Din cartofii zdrobiti, ou, sare, o lingura cu ulei si 250 g faina se face un aluat ceva mai moale decat cel pentru coltunasi.
 
Daca este prea moale si se lipeste de maini, se mai adauga faina. Se face un sul din care se taie bucati potrivite pentru a imbraca prunele.
 
Se ia cate o bucata de aluat, se da prin faina se aplatizeaza ca o mica turtita, se pune pruna fara sambure si se imbraca in aluat modeland-o in palme, pentru a-i da forma de sfera.
 
Se pune la fiert apa cu sare si o lingura cu ulei. 50 g unt se topeste si in el se rumeneste pesmetul amestecat cu scortisoara si zahar.
 
Cand apa incepe sa fiarba se reduce flacara si se pun cnelele.
 
Ele se vor duce la fund de aceea trebuie amestecate usor cu o paleta sau o lingura de lemn. Se lasa sa fiarba incet si cand s-au ridicat la suprafata inseamna ca sunt fierte.
 
Se scot cu o spumiere si se tavalesc prin pesmet pana se acopera bine pe toate partile.  
 
Cnelele imbricate in pesmet se aseaza intr-o cratita unsa cu unt. Cand s-au terminat toate cnelele se rastoarna peste ele restul de pesmet, se pune si untul ramas
 
si se dau la cuptor pana se topeste untul (mama le pune intr-o cratita mai adanca si le aseza in straturi cu pesmet intre ele; e drept ca facea si multe).
 
Fiind considerat un fel de mancare “traditional” cred ca fiecare gospodina stie  sa le faca, fiecare in felul sau si cu reteta sa.
Va recomand insa sa incercati si reteta mamei. Se fac foarte repede si sigur nu se da gres cu aceasta reteta.
 
Si sunt absolut  delicioase.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu